Nimic nu se comparã cu o vizitã în locurile natale. Focşani nu este un oraş turistic dar aici m-am nãscut şi sentimentul revenirii rar poate fi egalat. Este un loc bun pentru introspecţie: cine am fost, cine sunt…ce sunt inca, ce nu mai sunt..
Vin aici pentru ai mei dar de data asta timing-ul a fost perfect întrucȃt am nimerit fix de zilele oraşului. Ȋn principiu, toate eventimentele de genul ãsta sunt cam la fel dar idea de a petrece timpul cu familie într-o atmosferã de sãrbãtoare mi se pare încã şi mai distractiv.
Ne-am strȃns la glume şi poveşti în fiecare zi dar a trebuit sã ieşim şi în oraş pentru a admira spectacolul ce se desfãşura acolo. Bulevardul principal era închis şi o mulţime de tarabe flancau trecerea. Atmosfera? Cum se poate vedea şi în fotografii: veselie mare. Oameni de toate vȃrstele participau la concert, dansau şi cȃntau împreunã cu artiştii. Noi ne-am retras puţin pe o bancã şi ne-am mai bucurat încã puţin de pe margine de privelişte apoi am lasat nebunia în urmã (pentru cã a mai durat) şi am luat-o în pas de plimbare spre casã.
Ne vedem curȃnd, Focşani!
Cu dragoste, Andreea
